ÎN ATENŢIA
Primăriei Comunei Săgeata
Şcolii Generale Dâmbroca
Bisericii satului Dâmbroca
Sătenilor dâmbroceni.
Mă numesc Mircea Iordache şi m-am născut în satul Dâmbroca. Sunt fiul lui Neculai Iordache, despre care cred că multă lume îşi mai aduce aminte. Am plecat de mult timp din satul natal, purtat de necesităţile şcolarizării şi apoi de cele ale profesiei, iar acum, la pensie, sunt stabilit în oraşul Suceava, dar cea mai frumoasă parte a sufletului meu a rămas în satul copilăriei şi al tinereţii mele. Am amintiri foarte plăcute de pe meleagurile natale şi m-am gândit că am putea să luminăm împreună, pe cât mai mult şi mai bine posibil, imaginea Dâmbrocei, realizând o monografie a satului.
Navigând pe Internet, am reuşit să descopăr, cu bucurie, valori ale satului nostru, oameni care s-au realizat în profesiile lor şi care, ca şi mine, se mândresc cu satul în care s-au născut (Înalt Prea Cucernicul Constantin Alecse – protopop în Los Angeles, Radu Voinescu (Nicu Baboi) – scriitor, Atena Bratosin Stoian – interpretă de muzică populară) şi am toată susţinerea domniilor lor în privinţa realizării acestei lucrări.
Am aflat de la doamna Adina Bădescu, primar al comunei Săgeata, dâmbroceancă prin adopţie, ca şi de pe Internet sau de la cei cu care am luat deja legătura, de prodigioasa activitate ştiinţifică, universitară şi pastorală a valorosului Pr. Profesor dr. Ioan G. Coman – fost rector al Universităţii de Teologie din Bucureşti, decedat în 1987, o personalitate cu care satul, ca şi cu ceilalţi mai sus amintiţi, dar şi cu alţii, se poate mândri.
Avem nevoie de susţinerea cu date de conţinut, care să ridice la un nivel cât mai înalt această monografie. Solicităm sprijin, în acest sens, din partea: Primăriei Comunei Săgeata, a Şcolii Generale Dâmbroca, a Bisericii din satul Dâmbroca, prin nominalizarea unor persoane competente şi demne de încredere care să studieze: „Ghidul Orientativ pentru Monografie”, prezentat mai jos, şi să realizeze materiale informative la capitolele cuprinse în cadrul acestuia (în măsura responsabilităţilor primite de la conducerile instituţiilor care-i vor împuternici, dar şi alte contribuţii, din proprie iniţiativă). Contribuţiile solicitate – concretizate în materiale scrise, scurte biografii, fotografii etc. – vor fi trimise pe adresa subsemnatului, acestea urmând să fie incluse în monografie, cu menţionarea numelor tuturor colaboratorilor.
Consider că satul nostru merită acest omagiu monografic, pentru: mândria sătenilor, informarea urmaşilor noştri asupra istoriei satului, a nu se pierde în şi mai mare măsură, decât astăzi, urmele strămoşilor noştri, transmiterea către tineret a modelelor de valori ale satului, educarea lui spre a duce satul spre noi realizări şi valori cât şi pentru păstrarea tradiţiilor locale, etc.
Rog Primăria Comunei Săgeata să considere această scrisoare şi în calitate de Cerere către Consiliu Comunal şi să fie supusă spre aprobare, în conformitate cu Normele de Editare a Monografiilor Săteşti - vezi Ghid monografic, de Ioan Haţeganu, Editată de ACADEMIA ROMÂNĂ FILIALA TIMIŞOARA, INSTITUTUL DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE “TITU MAIORESCU”, în 2006.
Linck http://www.banaterra.eu/romana/files/ghid_pentru_elaborarea_monografiilor.pdf
Propun ca toate sursele de informare să fie obţinute prin participarea benevolă a celor implicaţi, din devotament pentru consătenii lor dâmbroceni. Îi rog pe colaboratori să-mi precizeze mijloacele de comunicare între noi ( adresă, nr. de telefon şi adresă de mail – dacă au), în vederea clarificării oricăror neînţelegeri!
În ce priveşte punerea în pagină şi editarea, acestea vor intra în responsbilităţile mele
( primind cosultarea scriitorului Radu Voinescu), gratuit, în max 50 exemplare, urmând a fi distribuite pe baza unei consultări între colaboratorii lucrării . Cu siguranţă că vor fi date câte
1-2 exemplare instituţiilor săteşti şi Primăriei comunale, cu trecere în Registrele de intrări – pentru a fi păstrate în vederea utilizării şi punerii la dispoziţia celor interesaţi în realizarea unor noi editii , mai complete.
Adresa Subsemnatului este:
Iordache Mircea, Bulevardul George Enescu, Nr 6., Bloc GZ5, Sc. C, Apt. 13, Suceava, cod- 210197, telefon: 0330.408.525 sau 0727.39.03.18
Adresa de mail: iordachemr@yahoo.com , adresa Blog: http://mirceaiordache.blogspot.com/
Cu mult respect şi speranţe de bine... Mircea Iordache
GHID ORIENTATIV PENTRU MONOGRAFIE
01.Ce se cunoaste despre istoria locului; O posibilă periodizare (flexibilă, de la caz la caz) poate fi:
- etimologia numelui de Dambroca,
- istoric:
- antichitatea (pe epoci şi descoperiri arheologice)
- evul mediu ( atestări documentare, alte informaţii)
- epoca modernă, subîmpărţită în 1716 – 1778
1779 – 1849
1849 – 1918
- epoca contemporană cu posibile diviziuni :
- 1918 –1947 (unirea, criza economică, dictatura regală, războiul, deportarea în Rusia)
- 1948 – 1989 (naţionalizările, cotele, deportările în Bărăgan, industrializarea accelerată, colectivizarea, etc., dezvoltarea localităţii, etc.)
- 1989 – până la zi (deschiderea graniţelor şi exodul spre occident, schimbările structurale. reforma agrară, dezindustrializarea, privatirările, etc., etc.)
02.Dacă există deja vreo monografie sau alte scrieri despre sat;
03.Care au fost intelectualii satului dealungul vremurilor;
04.Ce alţi oameni de seamă ai satului au mai fost;
05.Boierii aşezaţi în sat, evoluţia acestora;
06.Biserică, minimonografie; (Arhiva bisericii / bisericilor / altor locaşe de cult se află la casa parohială şi/sau prin biserică. Poate fi aranjată sau disparată, poate avea sau nu inventar. *Arhiva veche se află la Arhivele Naţionale, filialele judeţene sau alte surse. Lectura acesteia poate oferi informaţii preţioase privitoare la construcţia locaşului (an, stil, arhitect, constructor, sfinţire, resfinţire, hram, evenimente importante numirea preoţilor, vizite canonice), restaurări, liste de preoţi, cantori, etc.) în funcţie de religie şi de specificul fiecăreia. Interviuri (Discuţiile cu preotul, cantorii, etc., vor fi extrem de interesante şi sunt obligatorii.)
Cimitirul / Cimitirele
Numărul, suprafaţa, locatia, decese pe ani, monumente funerare ale unor personalităţi, capele, etc. sunt doar câteva dintre lucrurile care merită consemnate. La fel şi existenţa unor gropi comune (ciumă, holeră, războaie, alte evenimente).
Bocitoarele satului, ( care au fost cele mai reprezentative si cum se exprimau)
Magia, vrăjitoria În multe localităţi se păstrează ritualuri străvechi, de dinaintea creştinismului. Ele sunt “apanajul” unor femei în vârstă care le practică conştient sau doar ritual (nu mai ştiu de ce trebuie să facă cutare sau cutare lucru, dar îl fac că aşa cere obiceiul). Practici vrăjitoreşti s-au practicat şi uneori se mai practică.
07. Şcoală, grădiniţă, grădiniţă, minimonografie;( Arhiva şcolii se află la şcoală, primărie, Arhivele Naţionale, filiala judeţean sau, părţi din ea, la dascăli şi profesori, activi sau la pensie. Aceasta este o sursă extrem de importantă pentru cunoaşterea clădirii, anexelor, structura anului şcolar în diverse epoci, liste cu învăţători, profesori, educatoare la grădiniţă, personal auxiliar, evenimente din viaţa şcolii, liste de elevi şi absolvenţi, etc. Se pot afla date despre personalităţi ce au frecventat cursurile. Discuţiile prelungite cu dascălii sunt obligatorii.
* Clădirea/clădirile scolii/şcolilor vor fi prezentate cu an de construcţie, stil (dacă este cazul), reparaţii, evenimente şcolare doesebite. Pot fi anexate schiţe ale clădirii, ale curţii, anexelor, etc.
* Personalul şcolar: învăţători, profesori, secretari, personal auxiliar, va fi prezentat pe ani sau perioade şcolare, cu reliefarea personalităţilor (descrierea la capitolul respectiv). Liste cu aceştia pot fi inserate la capitol sau la anexe. Acţiuni şcolare deosebite şi liste cu absolvenţi de excepţie, viitoare personalităţi vor fi şi ele incluse aici. In cazul existenţei mai
multor şcoli diferite ca sistem, nivel şi limbă de predare, pentru fiecare în parte se va folosi acelaşi sistem.
* Biblioteca: a localităţii (dacă şi unde, mai există), ale unor instituţii (şcoală, biserică etc.), particulare (a unor persoane). In măsura în care acestea păstrează lucrări (cărţi, ziare, reviste, almanahuri, etc.) cu date despre zonă, localitate, personalităţi, imagini, etc. descoperirea acestora este obligatorie şi extrem de benefică pentru a completa unele aspecte ale vieţii publice şi private a locuitorilor aşezării)
Cămin cultural – Cu istoric şi locaţie
Activitatea cultural - artistica si sportiva.
– Evenimente culturale ( nominalizarile evenimentelor, datari, animatori, ).
– Formatii artistice ( componente, perioade de activitate, etc.)
– Evenimente artistice deosebite ( felul lor, descriere succinta, animatori )
– Asociatii sportive, activitati sportive ( descriera asociatiilor si activitatilor, componente, responsabili)
– Evenimente sportive mai deosebite ( descrierea amanuntita)
08.Ocupaţii, tradiţii şi obiceiuri;
A - Ocupatii
Diversitatea ocupaţiilor, a formelor de organizare (în tecut şi în prezent)
– Agricultura - suprafaţa agricolă şi felul proprietăţii, structura culturilor agricole în trecut şi în prezent, plantele tehnice şi industriale cultivate, cu producţii, tehnici, forţă de muncă, maşinile agricole folosite în diferite epoci, cu detalierea numărului, a anilor de folosinţă, a tipurilor de maşini şi performaneţe tehnice, legumicultura, viile, sericicultura, livezile de pomi fructiferi, etc Existenţa în localitate a unor forme ca: baza de recepţie a produselor agricole, silozuri de depozitare, Agrosem cu centrele sale, staţiuni şi/sau loturi experimentale agricole sau animaliere, complexe de prelucrare a unor produse agricole (legume, fructe) serele şi solariile, impune autorului şi prezentarea acelora dintre ele sau a altora neamintite aici, care au existat sau există.
- Creşterea animalelor - Începutul va fi ilustrat cu date din trecut asupra raselor de animale, a locului în care au fost crescute (intravilan, extravilan-păşune, sălaşe, etc.)
-Igiena veterinară în epocile mai vechi, inclusiv a medicinei veterinare tradiţionale, dar şi cea actuală. Epidemii ale animalelor
- Meşteşuguri ţărăneşti - meşteşugurile care au existat (şi despre care mai există mărturii) şi există încă tâmplari, dogari, rotari, fierari, potcovari, cărămidari, zidari, brutari, morari, măcelari, cojocari, cizmari, opincari, războaie de ţesut, torsul şi ţesutul lânei, fântânari, mecanici, electricieni, tapiţeri, bărbieri, fotografi, etc ( nominal şi cu perioadele în care au funcţionat)
. - Comerţul - comercianţi şi firme comerciale din trecut şi de azi birturi, restaurante, magazine alimentare sau mixte, buticuri şi alte forme), schimbarea sediului, durata de funcţionare. Anuare cât şi prin înscrisurile din registrul comerţului. Povestea sistemelor de măsură a greutăţilor, a suprafeţelor, etc., cu specificarea celor folosite în aşezare, eventual cu nume dialectale, este şi ea definitorie pentru cititori.
B - Traditii
- Hore, baluri ( locatii, lautari, prezentarea decurgerii horelor, remarci deosebite, poze, videoclip-uri)
Portul popular ( descriere, poze, videoclip-uri)
09.Veacul XX din istoria aşezării, cu menţionarea celor căzuţi în cele două războaie, deportarea în Rusia şi în Bărăgan;
- Amintiri din primul razboi mondial – ( din arhivele Bisericii, scolii, povestiri ale unor consateni);
- Amintiri din al doilea razboi mondial - ( din arhivele Bisericii, scolii, povestiri ale unor consateni, oameni cazuti pe front sau in prizonierat si oameni care s-au intors);
- Atrocitati ale sistemului comunist – ( atitudini impotriva nedreptatilor sociale, revolte, nominalizarea dezidentilor, masurile represive, etc.)
- Alte aspecte din istoria satului
10.Schiţe, hărţi, ilustraţii alb-negru şi color;
11.Stabilirea unui coautor local care sa sprijine preluarea unor date locale, interviuri, mituri si legende, traditii si obiceiuri;
12.Fotocopierea documentelor ( de la Primărie) de interes pentru monografie poate fi făcută – cel mai bine – cu un aparat foto digital sau cu o videocameră digitală, imaginile putând fi trecute pe computer şi, de aici, pe un CD. (Alte arhive locale (ale unor instituţii: poştă şi telefon, finanţe, cooperative de credit, bănci populare, dispensar uman, dispensar veterinar, C.A.P., I.A.S., S.M.A., Cămin Cultural, asociaţii, societăţi, fundaţii culturale, sociale, umanitare, agricole, etc.). Ar fi bine să fie identificate toate instituţiile (administative, de drept public şi/sau privat) care au existat de-a lungul timpului în localitate, pentru că vor oferi date care completează foarte bine viaţa localităţii. Unele înscrisuri sunt încă pe plan local, altele la persoane fizice, restul la Arhive, filiala judeţeană.
Arhive familiare. Sunt create, spontan sau organizat, de unii locuitori care şi-au păstrat acte şi înscrisuri (inclusiv schiţe, hărţi, imagini diverse, personale sau sociale), care pot
îmbogăţi paginile monografiei cu date care, altfel, ar fi pierdute sau ar rămâne necunoscute.
13.Bătrânii localitătii – adevărat texaur al vieţii, dar şi al unor tradiţii care azi par, sau chiar sunt, pierdute; ( Oamenii cei mai batrani ai satului, povestile lor)
14.Primari, consilieri, secretari, preoţi, dascăli, profesori, ingineri, medici, economişti, jurişti etc; ( satenii Dambrocei care au avut si care au functiile mentionate si sateni care au plecat din sat si prin realizarile lor cinstesc memoria satului)
15. Descriere geografică
- Coordonate geografice :- latitudine şi longitudine, altitudine
(Atenţie! Multe monografii vechi dau altitudinea faţă de Marea Neagră, cum este normal astăzi - vecinii localităţii (aşezări, cu specificarea la N, la E, la V etc., eventual distanţa în km pe drum, şosea judeţeană, naţională, internaţională, cale ferată)
- hotarul, privit ca individualitate: părţile de hotar cu numele lor, cu aşezarea faţă de localitate, întindere (dacă este cunoscută, suprafaţă, etc.)) .
- Relieful
- forme de relief, (câmpie, deal, munte, forme diverse)
- structura geologică
- solurile (denumire, suprafaţă, calitate, etc.)
- apele curgătoare : denumire/denumiri populare, km pe cuprinsul localităţii canalizări, modificări de curs, importanţa pentru aşezare în trecut şi azi.
- ape stătătoare: lacuri, bălţi (naturale sau artificiale, întindere, suprafaţă în m sau km 2, nume, utilitate, etc).
- clima: anotimpuri, date meteo înregistrate după caz, vânturi, geruri, zile însorite sau înorate, etc.
- vegetaţia: pe tipuri şi denumiri ştiinţifice şi populare, întinderea ocupată, importanţa economică, etc. Un element aparte îl reprezintă pădurea (dacă există) care va fi descrisă ca şi celelalte specii vegetale. Vor fi amintiţi fructiferi, livezile, viţa de vie, etc.
- fauna: nume (populare şi ştiinţifice dacă sunt cunoscute), specii, număr,etc.seisme, etc.
16. Populatia Se vor folosi surse istorice, documentare şi statistice, spre a contura evoluţia demografică a localităţii. Recensăminte dealungul timpului;
17. INSTITUŢII ( pe unele le-am prezentat mai sus: Biserica, Scoala, ...)
Primăria – apartenenţa de primării dealungul timpului
Instituţii de menţinere a ordinii
In decursul vremurilor au fost: cnezii şi juraţii, jandarmeria, poliţia, miliţia, poliţia din nou după 1989. Fiecare dintre aceste forme va fi prezentată în funcţie de cunoştinţele adunate de autor. Va fi reliefat rolul jucat de aceste organe în menţinerea ordinii şi liniştii în localitate, cu elementele bune sau rele din activitatea lor. Vor putea fi inserate evenimente deosebite rezolvate de către aceştia, inclusiv liste cu cei ce au funcţionat aici.
. Instituţii sanitare
Pe vremuri existau felceri, moaşe şi, uneori, medici. Odată cu organizarea sistemului sanitar au apărut dispensarele medicale. O descrierea a stării igienice şi sanitare a locuitorilor într-o evoluţie istorică, realizată cu sprijinul cadrelor medicale, ar fi binevenită.
Descrierea clădirii, a clădirilor, a personalului, a unor evenimente sanitare, după modelul celorlalte instituţii este extrem de utilă. Existenţa unor farmacii sau a altor forme de
asigurare a asistenţei sanitare în sat sau în satele din jur, este necesară.
18. VIAŢA SOCIALĂ ŞI ASOCIATIVĂ
. In primul rând este vorba despre felul în care membrii comunităţii au relaţionat şi relaţionează între ei (cum se înţeleg). Atmosfera generală a comunităţii, cu tensiuni sau fără acestea, nivelul general şi special al bunei înţelegeri, cauze şi efecte cu alte cuvinte.
Asociaţii ale ţăranilor, ale meseriaşilor, ale comercianţilor, de înmormântare, corale
(bărbaţi, femei, mixte), de elevi, de tineret, de fete, de femei (ortodoxe, catolice, etc.), de pescari, vânători, de pompieri voluntari, de călărie, sportive (unele generale altele pe ramuri), de lectură, etc.
19. HABITATUL
Felul în care oamenii au locuit şi locuiesc în comunitate constituie habitatul. Condiţiile naturale au avut un rol decisiv la începuturi, apoi oamenii au început să moduleze geografia
şi să o adapteze nevoilor lor. Această evoluţie este interesantă şi merită, cu prisosinţă, să fie cunoscută şi transcrisă. In fiecare localitate au existat şi există particularităţi iar specialiştii în arhitectură, etnografie, istorie, etc. sunt extrem de interesaţi de acestea.
1. Aşezarea
- Sat geometric
-Hărţi şi schiţe cu intravilanul şi extravilanul aşezării
-Evoluţia numărului de case, al principalelor clădiri publice, cu tabele şi statistici
sunt alte elemente de cercetat.
- Echiparea tehnică şi edilitară a localităţii cu electricitate, canalizare, apă, gaz, telefonie, poştă, străzi (dimensiuni, pietruiri, pavări, asfaltări etc.)
2. Casa - tipurile de case (unicelulare, bicelulare, cu mai multe încăperi, cu detalierea fiecărui tip de încăpere şi funcţionalitatea sa),
- decorul acesteia (faţadă, coridor, alte spaţii),
- mobilier şi ţesături,
- schiţele, planurile şi ilustraţiile unor case tipice ale satului
- anexele locuintelor: bucataria de vara, magaziile, beciurile, grajdurile, grupurile sanitare, etc in trecut si in prezent.
3 Curtea şi dependinţele
- Forma curţii şi dispunerea (inclusiv numărul), schiţe, ilustratii
- Dependinţe lor: grajd, cocină, hambar, fânar, fântână, etc., cu schiţe sau ilustraţii.
4.Grădina
- suprafaţă, tehnica agricolă,
- dispunerea şi suprafeţele legumelor, zarzavaturilor, pomilor fructiferi, etc.
5. Sălaşul, odaia, case de vacanta, Sunt elemente complementare ale gospodăriei ţărăneşti. Sălaşul este o unitate economică distinctă a gospodăriei în satele de munte şi deal şi a apărut odată cu dezvoltarea producţiei agricole, animaliere sau a livezilor de pomi frunctiferi. El se află la o depărtare destul de mare de sat şi are puternice funcţii economice; unii membrii ai familiei au locuit temporar sau continuu în sălaşe. Schiţe, planuri.
6. Alimentaţia.
- regimul alimentar normal, obişnuit sau neobişnuit al locuitorilor,
- despre durata de viaţă a locuitorilor, despre multe alte fapte
- tipurile de alimente primare: carne, peşte, vânat, cereale, lapte, legume, zarzavaturi, fructe, condimente, zahăr, etc., proporţia şi frecvenţa cu care sunt folosite.
- reţetele culinare tradiţionale
7. Alte facilităţi: electrificarea, reţele de gaz, apă şi canal, televiziune, infocentre, etc. care merită detaliate, oferind date tehnice şi edilitare extrem de interesante.
20. ETNOGRAFIA. Trecutul aşezării: casa, curtea, decor interior şi exterior, mobilier, ţesături, port popular, folclor, datini şi obiceiuri, etc. In primele poziţii intră în fapt habitatul, aşa cum a fost el prezentat mai înainte.
A. Portul şi costumul popular al fiecărei etnii din localitate. Pentru descrierea acestuia
se apelează la femeile în vârstă care mai păstrează piese de costume şi care îl pot descrie în amănunţime, sau la specialiştii etnografi din muzee. Se va descrie costumul femeiesc (de fată,
de femeie măritată, de toată ziua sau de ceremonie, de femeie în vârstă), cu numirea şi descrierea fiecăreia dintre piesele acestuia. Acesta este mai frumos decât costumul de bărbat
(băiat, bărbat căsătorit, bărbat în vârstă, costum de zi sau de ceremonie, etc.). Studierea decorului (casei, pridvorului, mobilierului şi ţesăturilor). Importantă ar fi preluarea pe hârtie, calc, sau pe imagini/ fotografii video a acestor elemente.
Pentru uşurarea cercetării inserăm câteva repere :
Portul femeilor
1. găteala capului - pieptănătura
- învelitul miresei
- învelitul capului
2. Costumul: cămaşa, poalele, opregul cu ciucuri, catrinţa, cingătorile (brâu, brăcire), pieptarele
3. Incălţămintea: opinci, obiele, etc
Portul bărbaţilor
1. Acoperământul capului: căciula, pălăria, ş.a.
2.Costmul: cămaşa, izmenele, pantalonii, pieptarul, cingătorile,
3. Incăţămintea: obiele, opinci.
4. Piese comune de port: haine de dimie, itarii, gluga, şuba, etc, bunda, cojocul, traista.
B.Decorul: casei, îmbrăcăminţii, etc
C..Folclorul Este creaţia artistică populară. Există folclor literar, muzical şi coregrafic.
1. Graiul (vorbirea dialectală), în care se exprimă curent comunitatea şi în care a creat valorile literare.
a. Cunoaşterea numelui de oameni (prenume, nume de familie, supranumele – porecla-) şi întocmirea unei liste cu numele acestora.
b. Numele de locuri (microtoponimia).
c. Fonetica, morfologia şi lexicul graiului (sau graiurilor dacă sunt mai multe etnii).
2. Folclorul literar. Cuprinde creaţia lirică şi în proză a comunitătii respective
Poate fi identificată o lirică pastorală, de cătănie, balade, doine (cântecele de jale), cântecele iubirii. Un loc aparte îl ocupă poezia obiceiurilor din ciclul vieţii (naştere, botez, căsătorie, moarte) dar şi din ciclul calendaristic (Crăciun, Paşti, Sânziene, Măşti sau altele specifice unei zone sau comunităţi). In acest capitol pot fi prezentate genurile iar la anexe pot fi inserate cele mai reprezentative creaţii lirice.
3. Folclorul muzical Este de o bogăţie cromatică şi stilistică deosebită, în cadrul muzicii populare româneşti. Cuprinde melodii (cu sau fără text) de joc, de jale, rituale, etc., melodii din satul Dambroca. Transcrierea pe partituri şi în gamele folosite a celor mai importante melodii sau prezentarea linck-urilor de internet sau a unor CD-uri.
- Istoria tarafurilor “bande” din localitate. Cine, câţi, cum, au cântat, cu ce tipuri de instrumente, în ce ritm, ce melodii, cu ce prilejuri.
4. Folclorul coregrafic, -
- dansatori de excepţie care inventează noi paşi pe acelaşi ritm muzical. Un exemplu: sorocul a fost odinioară un dans ritual – de a-ţi afla soarta, sorocul - iar aici bărbaţii îşi exersau
fantezia prin creaţii de paşi coregrafici.
5. Datini şi obiceiuri
Acestea se pot clasifica: de iarnă (Moş Nicolae, Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza, etc.), de paşte, de vară (de ex. Paparuda, drăgaica, etc.), agricole( de ex claca şi ....), creştere animalelor
( vaci, oi, boi, cai, porci, etc. , obiceiul ducerii de alimente la stână când se ridică drepturile de caş şi urdă, ...etc)
Ciclul vietii le cuprinde pe cele mai importante şi intertesante:
a. Naşterea - Poate cuprinde două aspecte: cel legat de acte legale şi cel legat de obiceiurile practicate în acest moment şi în cele imediat următoare.
Iată o posibilă succesiune a primului aspect:
- documente
- dinamica naşterilor în localitate
- vârsta părinţilor la naşterea primului copil
- familii cu naşteri în primul an de căsătorie
- familii cu naşterea copilului la un interval mai mare
- familii cu cei puţin doi copii născuţi în acelaşi an
- copii gemeni, tripleţi, etc.
- copii nelegitimi
- familii cu mulţi copii
b. Căsătoria
- documente
- restricţii la căsătorie
- vârsta permisă pentru căsătorie
- diferenţa de vărstă între soţi
- dinamica cununiilor (religioase şi/sau civile)
- alte aspecte
c. Decesul
- documente
- mortalitatea infantilă
- cauzele deceselor (vârstă, boli, alte cauze)
- dinamica deceselor
21. CULTURA
Există un sens restrâns care se referă la creaţie literară, artistică, etc. şi unul mai larg în care sunt cuprinse multe alte fapte de viaţă, privite prin prisma creaţiei.
- Cultura populară, creată de locuitori în decursul multor generaţii, ocupă uneori un loc
principal, alteori - pe nedrept -unul secundar.
- Creaţia cultă are ca izvor tocmai cultura populară. Aspecte ale acesteia ca foclorul,
şcoala, biserica – ca element de culturalizare – au fost tratate în capitolele
precedente.
- Un element care trece dintr-un segment în altul este poezia şi proza în grai.
- Prezentarea creatorilor şi a creaţilor în grai .. Pentru creaţii deosebite ca valoare se poate face o inserare în textul monografiei la acest capitol sau la cel de anexe.
- Tăranii condeieri, ţăranii – poeţi, ţăranii – scriitori, ţăranii – dramaturgi, ţăranii – jurnalişti.
- Pictura naivă a apărut la sate ca o transformare şi completare a picturii de icoane bisericeşti pe lemn sau sticlă,
2. Literatura
Vorbim de autori proveniţi din mediul rural care rămân acolo, dar opera lor are o valoare literară certă, probată de critica literară şi de public. In special poezia, uneori proza şi
,rar, dramaturgia, sunt genurile predilecte..
O fişă bio-biliografică va fi inserată la capitolul Personalităţi.
Aici va fi prezentată creaţia propriu-zisă.
3. Artele plastice Sunt mai puţin reprezentate prin artişti şi opere, dar există în unele localităţi creatori (pictori, graficieni, foarte rar alte genuri) care au o valoare reală şi merită a fi prezentaţi.
4.Teatrul
Se manifestă cu precădere în mediul şcolar şi, prin intermediul acestuia, şi în cel al maturilor; s-au format trupe de diletanţi care au pus în scenă – uneori cu sprijinul
profesioniştilor - piese de rezistenţă a dramaturgiei
5. Muzica
-Se va începe obligatoriu cu muzica religioasă, care va fi descrisă ca polifonie, ritmică şi text..
-Un loc special trebuie acordat mişcării corale care şi-a avut începutul în corul bisericesc.
-Soliştii vocali de excepţie sau de valoare, ridicaţi din localitate şi afirmaţi în ţară sau pe marile scene ale lumii, merită un loc aparte în aceste pagini monografice.
22. MONUMENTE (ale naturii, de arhitectură, istorice)
A. Monumente ale naturii sunt acele creaţii ale naturii cu o importanţă ştiinţifică deosebită: chei, peşteri, rezervaţii, geologice, paleontologice, rezervaţii floristice şi faunistice
B. Monumente antropice - Sunt creaţii umane cu o importanţă culturală, tehnică,
ştiinţifică, deosebită. Toate sunt monumente istorice, iar majoritatea şi monumente de arhitectură datorită valorii stilului de construcţie. Iată câteva dintre cele ce pot exista într-o localitate sau în jurul acesteia: site-uri arheologice, castele, cetăţi, biserici, alte clădiri, cruci şi troiţe în sat sau pe câmp, poduri, mori, cimitire (parţial sau total), amenajări hidrotehnice, ateliere meşteşugăreşti, fabrici, case memoriale, expoziţii muzeale sau muzee locale.
Unele au fost prezentate la alte capitole, dar fără specificarea calităţii de monument. O listă a acestora, cu descrierea esenţială a fiecăruia, cu imagini, schiţe, hărţi, etc., ar fi extrem de importantă şi ar servi la dezvoltarea conştiinţei locuitorilor, la o posibilă dezvoltare a turismului geografic şi istoric, inclusiv la obţinerea de venituri din acestea.
23. SPORTUL – TURISMUL
A. Sportul este de mai bine de un veac un femomen de masă, vizibil în fiecare localitate, cât de mică sau mare este ea. Iată o listă cu sporturile practicate în diverse localităţi: ateltism (cu toate ramurile sale), fotbal, handbal în 7 şi în 11, volei, călărie, tir, tenis de masă (uneori şi de câmp), popice, lupte libere şi greco-romane, şah, arte marţiale. Dacă cunoaşteţi şi alte discipline sportive le puteţi nominaliza. Descrierea activităţii asociaţiilor şi formaţiilor sportive se va face pe fiecare în parte, cu specificarea numelui echipei, a celor mai reprezetnativi sportivi, a antrenorilor, a eşaloanelor în care activează (sau au activat în timp), a performanţelor obţinute. In aceeaşi idee vor fi prezentate, aici sau la anexe, imagini, diplome, cupe, într-un cuvânt trofeele câştigate. Nu neglijaţi mişcarea sportivă şcolară.
B. Turismul. Descrierea obiectivelor turistice.Merită să încercaţi o analiză a potenţialului turistic local dar, mai ales, a măsurilor ce ar trebui intreprinse pentru ca acesta să devină real şi benefic. Există sate cu potenţial turistic şi sate turistice. Primul pas constă în cunoaşterea obiectivelor, urmat de cea a infrastructurii (drumuri, electricitate, apă, gaz, pensiuni, moteluri,
campinguri, camere de închiriat la locuitori, hoteluri, restaurante, etc.). Curăţenia spaţiilor şi nivelul alimentaţiei sunt elemente decivise pentru trecerea la un nivel turistic. Turismul poate fi: ecologic, agrar, pastoral, de ceremonie, ritual, etc. Turiştii caută locuri pitoreşti, situate departe de lumea urbană. Merită să gândiţi la acest fapt şi să încercaţi o prezentare obiectivă a potenţialului localităţii. Şi, de ce nu, să le prezenteţi Consiluilui Local spre analiză.
24. PERSONALITĂŢI
Cunoaşterea activităţii şi valorii unor personalităţi este esenţială. Pot fi enumerate
domeniile de activitate, fără a neglija unul sau altul. Fişa bio – bibliografică a personalităţii va cuprinde datele esenţiale (familie, naştere, studii, profesii, căsătorie, copii, deces- dacă s-a stins din viaţă) o listă cu opera (lucrări publicate, create , manuscrise, etc.). Dacă numărul acestora este foarte mare se pot transcrie doar cele mai importante; în caz contrar se pot nominaliza toate. O imagine a personalităţii este poate fi însoţiă de fotocopii ale unor lucrări reprezentative.
25. GLOSAR DE CUVINTE IN GRAI
Este necesară o cunoaştere a graiului local sau a celor care există aici, a nivelului de interferenţe dintre ele şi limba literară, a conservatorismului lingvistic local.
Prezentarea va fi cea alfabetică. Pentru transcrierea fonetică există deja caractere speciale, folosite atât de folclorişti cât şi de cenaclurile în grai din diverse localităţi.
26. BIBLIOGRAFIE
Cuprinde totalitatea lucrărilor folosite în cuprinsul monografiei; în mod normal se introduc cele ce au fost citate la note. Pentru unii autori, care nu cunosc foarte bine aceste
lucruri şi nu folosesc toate sursele bibliografice, este bine să treacă aici toate lucrările consultate. Bibliografia poate fi generală sau împărţită în: izvoare documentare, izvoare narative, bibliografie de specialitate (care poate conţine cărţi şi studii ştiinţifice, împreună
sau separat). Ea poate fi împărţită în surse arhivistice şi surse bibliogafice.
Titlurile cuprinse în bibliografie vor avea următorul conţinut:
1. Autorul: se va scrie întâi prenumele, apoi îniţiala (dacă există) şi la urmă numele de familie,
2. Titlul va fi scris cu alte caractere (de obicei italice) decât numele; dacă există şi subtitlu acesta va urma titlului.
3. Alte înscrisuri: volum apărut sub îngrjirea …, cuvânt inainte de…, prefaţă de…,note ştiinţifice de…, sau orice alte completări există înscrise.
4. Volume In situaţia în care există mai multe volume dintr-un titlu, se va specifica global (vol.I la X) sau doar volumul folosit de autor; notarea lor se va face cu cifre romane.
5. Editura Unele edituri publică lucrarea în diverse serii şi colecţii, care vor fi nominalizate. Va fi scris numele editurii, aşa cum figurează el pe pagina de titlu.
6. Locul Localitatea în care îşi are sediul editura sau (în cazul lipsei editurii) localitatea în care apare lucrarea.
7. Anul va fi notat doar anul apariţiei, cu cifre arabe.
8. Hărţi, foto, ilustraţii In situaţia în care există, este corect să fie specificat: …foto ( sau scurt … f.) hărţi (.. h.) şi ilustraţii ( …ill.).
9. Număr pagini In unele cazuri autorii scrupuloşi menţionează numărul total al accestora. In acest caz se poate cita nr de pagini.
27. ANEXE
Anexele pot cuprinde şi fragmente mai mari din texte referitoare la localitate, sau documente medievale redate în extenso sau în rezumat. In acest caz textul va fi dat în ghilimele cu indicarea la urmă a sursei bibliografice de unde au fost luate.
Tipuri de anexe:
- texte sau fragmente
- documente (integrale sau în rezumat)
- fotografii (însoţite de explicaţie şi de surse de provenienţă)
- schiţe, planuri, hărţi (se va specifica dacă sunt creaţii proprii sau ale altora, sau sunt preluate dintr-o anume lucrare)
- grafice şi tabele, cu indicarea sursei de provenienţă- liste ce cuprind nume de persoane pe funcţii şi ani
- partituri muzicale sau coregrafice
- creaţii literare, folclorice sau artistice
- orice alte mărturii care completează în mod fericit monogafia
28. REZUMAT sau REZUMATE
Rezumatul va fi scris în limba română şi va fi tradus de un bun cunoscător al limbii respective şi poate fi scurt (de o pagină tipărită) sau mai lung. In acest caz vor fi rezumate capitolele monografiei şi vor fi oferite datele esenţiale ale acestora.Un gest de curtoazie, dar şi de mulţumire, ar fi ca autorul traducerii rezumatului să fie nominalizat la sfârşitul acestuia dar şi la cuprinsul lucrării (ex. Rezumat în limba engleză Ion Ionescu).
Notă: Fiecare colaborator poate adăuga date suplimentare faţă de ghidul prezentat, poveşti şi amintiri despre sat, realizări personale în plan social, cultural, sportiv,
literar, etc.
Mă plec cu smerenie în faţa dâmbrocenilor de pretutindeni şi
le urez sănătate, împliniri şi multe bucurii!....Mircea Iordache.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu